„Urît ca limba rusă” și limba-comoară

August 3, 2014 § Leave a comment

Imediat după ’90, profesoara mea de limba engleză mi-a povestit cum, urmare a unui val justificat de rusofobie, profesoara de limba rusă dintr-un liceu din Brăila a fost huiduită, insultată și, în cele din urmă, izgonită. Reacția, în febra momentului, poate fi de înțeles. La fel, e de înțeles că, în timp, orientarea către vest a dus la creșterea numărului de ore de engleză, franceză, germană.

Am citit de curînd un articol în Adevărul care titrează așa: „Limba rusă se întoarce. Fundațiile finanțate de Putin susțin reintroducerea materiei în școlile din România”. Este incontestabil faptul că orice stat manifestă, în anumite condiții, intenția de a impune altor state modelul lor de civilizație (în sensul foarte larg al cuvîntului), iar prima măsură este “ocupația lingvistică”. Au făcut-o, în antichitate, romanii și grecii, apoi Anglia, Franța, Germania, Spania, și, mai de curînd, Rusia și Statele Unite. Subiectul merită, cu siguranță, un studiu aparte (dacă nu există deja unul). Ce mi se pare bizar, deși poate fi cumva de înțeles în actualul context al reînvierii agresivității „ursului îngenuncheat”, e că, încă din titlu, limba rusă e asociată din nou, superficial, exclusiv cu dorința unui satrap trecător de a „coloniza” lingvistic teritorii învecinate. Țara trebuie să fie vigilentă! O dată cu declinările și conjugările ce urmează a fi repetate, în creierele celor care studiază rusa va fi turnată otrava perfidă a Kremlinului! Ce e cu cazurile alea suspecte, absente din limba noastră ca o comoară (prea adesea în adîncuri violată)? Mai mult ca sigur că printre terminații se ascund și niscaiva spioni care vor să ne fure rîul și ramul! Iar aspectele perfectiv și imperfectiv vor perverti pentru totodeauna puritatea filologică a puilor de leu! Studierea limbii ruse va duce iremediabil la bolșevizarea sufletelor de dac!

Eu cred altfel. Cred că o țară cu „factori de decizie” responsabili nu și-ar fi lăsat populația lipsită de cheia de acces la o lume care, iată, a devenit iar amenințătoare. „Factorii de decizie” erau obligați să anticipeze acest lucru, dacă tot e să vorbim despre vigilență. În momentul de față, marea majoritate a românilor mestecă despre Rusia niște clișee stupide, un amestec de știri despre Putin, vărsate în tocana de cultură generală după puterile fiecăruia, jurnalist sau opinist, cu un dressing din felii de Tolstoi, Dostoievski, Cehov și patinaj. Într-o țară „deșteaptă” limba „dușmanului” trebuie oferită ca alternativă de studiu. Altfel, te trezești în fundul gol.

În plus, mai există cîteva argumente solide pentru studierea limbii ruse (la alegere, desigur, nu impusă ca a doua limbă maternă cum au făcut bolșevicii după 1948), argumente care revin mereu în conversații un pic mai „cărnoase” decît cele provocate de ultimul serial american la modă: Gogol, Cehov, Ilf și Petrov, Goncearov, Tolstoi, Dostoievski, Pușkin, Ahmatova, Esenin, Turgheniev, Saharov, Voinovici, Stanislavski, Meyerhold, Mandelștam, Soljenițîn, Pasternak, Brodski, Dovlatov, Sorokin, Bulgakov, Nabokov (din perioada rusă) – un inventar sumar într-o ordine aleatorie. Cine ar mai traduce toți autorii ăștia (multe traduceri sunt învechite!) dacă am privi șansa de studia rusa doar ca pe o încercare a regimul lui Vladimir Putin de a impune un „model cultural și politic”? Dar autorii noi, cine i-ar mai traduce? Am citi traduceri englezești? Nemțești? Dar cine știe atîta engleză și germană? Engleza vorbită de români nu se ridică nici măcar la 50% din potențialul limbii engleze! Cum am mai avea știri din zona de influență a Kremlinului în absența cunoscătorilor competenți de rusă?

Ne tot plîngem de „invazia” limbilor străine – e, desigur, o bătălie pe viață și pe moarte! -, dar nu facem (aproape) nimic pentru promovarea limbii-comoară. În librăriile din Rusia există zeci (dacă nu sute!) de tipuri de metode, manuale (de nivel începător, mediu, avansat), broșuri, aide-memoire-uri, cărticele de exerciții, gramatici de buzunar etc. pentru învățarea limbii ruse ca limbă străină. Promovarea limbii ruse e obiectiv de stat. Pentru limba română abia dacă există trei sau patru manuale pe care eu, care am învățat singur limba rusă, le-aș lăsa din mînă după trei lecții. Sunt plicticoase, greoaie, „indigeste”. Dar cum să te intereseze promovarea limbii materne, cînd clasa politică, analiștii, jurnaliștii, o supun zilnic, cu nerușinare, la perversiuni din ce în ce mai sofisticate?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading „Urît ca limba rusă” și limba-comoară at o umbrelă.

meta

%d bloggers like this: